Păstrarea și restaurarea clădirilor de patrimoniu, în special a bisericilor istorice, este un pilon al conservării identității culturale și spirituale a unei comunități. Vedem o nouă ediție “Reporter special” , sâmbătă, 10 octombrie, de la ora 20:00, la TVR 3.

 

Într-un oraș cu o istorie veche și cu transformări urbane majore, cum este Craiova, lăcașurile de cult monument istoric sunt adevărate capsule ale timpului, care leagă trecutul boieresc de prezentul contemporan.

Restaurarea simultană a bisericilor Sfântul Ilie, Sfântul Spiridon și Obedeanu marchează un moment important pentru patrimoniul orașului. Am intrat pe șantierele lor pentru a afla ce înseamnă munca celor care redau strălucirea de odinioară acestor locuri.

Biserica Sfântul Ilie: bijuteria cu aer occidental

Biserica Sfântul Ilie, în forma pe care o vedem astăzi, datează de la sfârșitul secolului al XIX-lea și a fost ridicată pe locul unei biserici mai vechi, din prima parte a secolului al XVIII-lea. Edificiul vechi fusese grav afectat de cutremurul din 1838, considerat cel mai puternic din istoria României, apoi reparat între anii 1840–1841, iar mai târziu demolat pentru a face loc noii clădiri.

Noua biserică se datorează familiei boierești Otetelișanu, care a vrut să facă ceva deosebit. Familia a angajat un arhitect german și o firmă de construcții italiană, iar rezultatul este o apariție neobișnuită în peisajul bisericilor oltenești, cu influențe occidentale: ziduri exterioare din cărămidă aparentă, vitralii și două turle ridicate deasupra absidelor diaconiconului și proscomidiarului.

Pictura interioară, în ulei, a fost realizată de Gheorghe Ioanid, sub îndrumarea directă a lui Gheorghe Tattarescu, un nume de referință al picturii bisericești. Este o pictură neoclasică, de influență occidentală, care se rupe total de tradiția bizantină. Tehnica uleiului era pe atunci o noutate fascinantă: spre deosebire de frescă, care trebuia executată repede și nu mai putea fi modificată, uleiul permitea reveniri și detalii bogate. Restaurările ulterioare au păstrat în mare parte caracterul original, iar pictura autentică se recunoaște ușor. Odată îndepărtate integrările cromatice care nu respectă principiile actuale, ea poate fi văzută în toată splendoarea.

Biserica Sfântul Spiridon: o consolidare în miezul zidurilor

Biserica Sfântul Spiridon este o ctitorie a boierilor Vlădoianu din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea și una dintre puținele biserici craiovene care își păstrează elementele brâncovenești, între care pridvorul deschis și stâlpii bogat lucrați.

Prima etapă este consolidarea, iar aici este una specială: pereții nu pot fi atinși, fiind decorați la exterior și pictați la interior. Singura soluție este intervenția în miezul zidăriei. Prin foraj se introduc bare pe toată înălțimea peretelui, conectate la fundație și la acoperiș, ceea ce sporește rezistența și mută clădirea într-o clasă de risc seismic mai favorabilă. Turla va fi reconstituită de la zero, pe o structură ușoară din lemn, pentru a nu încărca edificiul.

Pictura originală în frescă, specifică perioadei post-brâncovenești, s-a pierdut după un cutremur care a prăbușit turla și bolțile. Ce vedem azi datează din 1924 și este opera pictorului craiovean Ișteveanu: o pictură în ulei, neoclasică, cu ușoare tendințe bizantine, frumoasă, deși diferită de modelul clasic care îmbracă perfect pereții unui lăcaș de cult. Numeroasele intervenții ulterioare i-au știrbit originalitatea, dar nu pot fi îndepărtate fără a pune în pericol originalul. De aceea, echipa a ales să le lase pe loc și să recupereze ceea ce s-a păstrat.

Biserica Obedeanu: supraviețuitoarea cutremurelor

Biserica Obedeanu este una dintre cele mai vechi și mai valoroase din Craiova și a făcut parte dintr-un așezământ sociocultural care includea școală, spital și azil. A fost modificată masiv de-a lungul timpului. Cele mai vizibile sunt intervențiile de după cutremurul din 1977, făcute în condiții grele și, uneori, pe ascuns față de autoritățile vremii, peste cele din jurul anului 1850, de după cutremurul din 1838. Sunt intervenții brutale, cu beton armat, ascunse în zidărie în unele locuri și lăsate la vedere în altele. Cu toate acestea, specialiștii recunosc că lor li se datorează faptul că biserica se află încă în picioare, într-o perioadă în care regimul comunist, aflat în conflict cu Biserica Ortodoxă, nu era dispus să investească în monumentele ei, iar demolarea fusese luată în calcul.

 

 

Lucrările de acum urmează același principiu ca la celelalte două biserici. Pereții au fost complet decopertați, iar fisurile, unele cunoscute din fotografii de epocă și din expertizele de după 1977, au fost identificate și vor fi injectate. Barele forate pe toată înălțimea zidurilor vor fi legate la fundații și la partea superioară prin centuri din beton. În plus, arhitecții vor să readucă biserica la înfățișarea post-brâncovenească de odinioară, cu pridvor deschis și arce trilobate.

Obedeanu este un exemplu bun pentru straturile succesive de pictură, descoperite în timpul restaurării.

Deși cea mai valoroasă este fresca din secolul al XVIII-lea, ea s-a păstrat prea puțin: sondajele stratigrafice nu au găsit nimic dedesubt. Biserica nu poate rămâne fără program iconografic și fără decorație pictată, așa că se restaurează pictura în ulei de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Stilul ei este neobizantin: tinde spre clasicism, dar păstrează multe trăsături bizantine, vizibile în faldurile veșmintelor, în desenul elementelor anatomice și în formele arhitecturale. Ea marchează trecerea de la stilul tradițional, întâlnit la Sfântul Spiridon, la clasicismul occidental, mult mai evident la Sfântul Ilie.

De ce păstrăm ce avem

De ce nu înlocuim pur și simplu vechiul cu ceva nou, mai ieftin și poate mai plăcut ochiului? Răspunsul specialiștilor are două părți. Monumentele ridicate acum 600, 700 sau chiar 1.000 de ani stau și astăzi în picioare, semn că au fost construite cu mare răspundere și grijă. În plus, fiecare etapă istorică ne spune cine suntem și ne arată cum am evoluat. Dacă o ștergem, ștergem o parte din identitatea noastră, iar la un moment dat nu vom mai ști cine am fost și cine am ajuns.

***

Vă invităm să ne urmăriți, sâmbătă, 10 octombrie, de la ora 20:00, la TVR 3 și online pe TVR+.

“Reporter special” se difuzează lunea, de la ora 18:30, la TVR Craiova.

Toate ediţiile emisiunii pot fi vizionate pe siteul TVR Craiova.

Așteptăm opiniile și sugestiile dumneavoastră și pe pagina de Facebook a TVR 3.

***

Emisiunea “Reporter special” este o producție TVR care prezintă reportaje și anchete oglindă a comunităților locale, difuzată de mai multe stații teritoriale ale Televiziunii Române, investigaţii jurnalistice pornite de la sesizările telespectatorilor, poveşti de viaţă, întâmplări şi oameni deosebiţi. Anchetele şi investigaţiile atrag atenţia telespectatorilor şi autorităţilor asupra problemelor. “Reporter special” devine o oglindă a comunităţii, cu bune şi cu rele, fie că este vorba despre patrimoniul naţional în continuă degradare, viaţa minorilor dintr-un centru de reeducare ori starea bibliotecilor săteşti.

Producător: Mirela Giodea

Credit foto: capturi din emisiune/ YouTube TVR